FEKETE JÓZSEF (? - ?), „Baronul Kemény Domokos de Magyargyerőmonostor (1807–1885)”, ulei pe pânză, 151,5 x 122 cm, datat: 1891. Credit photo: Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Lucrarea de șevalet îl reprezintă pe baronul Kemény Domokos de Magyargyerőmonostor (1807–1885), fost jurist și deputat, membru fondator al Casinei din Cluj. Deși păstrează caracterul unui portret cu rol de reprezentare şi evocare - tipologie preponderent întâlnită în fosta pinacotecă a Casinei clujene -, artistul vădind preocupare pentru respectarea normelor reprezentării academice, imortalizarea pe pânză a figurii modelului este uşor stângace, rigidă, cu vizibile greșeli, mai ales în redarea anatomiei și a rezolvării plastice a racursiurilor. Abordarea compoziţională este monumentală, personajul dominând spaţiul pictural ce descrie cu parcimonie ambianţa unui interior auster. Etalând o ţinută vestimentară specifică perioadei, conexată unei poziţii sociale şi profesionale importante, baronul Kemény Domokos este redat frontal, figură aproape întreagă, așezat într-un fotoliu impunător, încremenit într-o ipostază care emană sobrietate studiată, cu braţul stâng sprijinit de o pernă decorativă şi chipul uşor întors trei sferturi spre dreapta, ţinând în mâini un baston cu mâner, dispus pe diagonală. Pe piept, poartă cu prestanță distincția de cavaler al Ordinului Imperial Austriac Leopold. În fundal, la stânga, în imediata proximitate a fotoliului, se distinge o măsuță stil cu picior central şi tăblie rotundă, pe care este așezată o vază aurie cu plante ornamentale uscate şi pene de păun. În colţul din dreapta sus al lucrării, sub bazonul familial, figurează inscripţia comemorativă: „MagyarGyerőMonostori / Báro Kemény Domokos. / 1807-1885.”. Portretul a fost executat în anul 1891, în satul transilvan Mintia, pentru pinacoteca Casinei clujene, la comanda celor cinci copii ai baronului: Kemény Ida, soţia lui Bárczay Gyula, Kemény Gyula, Kemény Vilma, soţia lui Kunn Géza, Kemény Janka, soţia lui Stráda Béla, şi Kemény Béla.

Fekete József (? - ?) a activat, foarte probabil, ca profesor de desen în Transilvania.

Restaurarea lucrării a fost realizată de către domnul Ioan Muntean, expert-restaurator acreditat de Ministerul Culturii.

Material documentar: Alexandra Sârbu, comisar al expoziției