PÁLLIK BÉLA (1845-1908), „Contele Mikó Imre de Hidvég (1805-1876)”, ulei pe pânză, 149,5 x 117,5 cm, nedatat (1876-1880). Credit photo: Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Portretul de şevalet îl reprezintă pe contele Mikó Imre de Hidvég (1805-1870), politician de renume, înalt demnitar de stat, economist și istoric, figură proeminentă a grupării politice liberale din Transilvania. A fost unul dintre fondatorii Asociaţiei Ardelene pentru Economie (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesületet, 1854) şi a Societății Muzeului Ardeal (Erdélyi Múzeum Egyesület, 1859), concepută ca o academie cu o activitate științifică vibrantă, deținătoare de colecții artistice, bibliofile și documentare prestigioase. A jucat un rol deosebit de important în înființarea Universității „Franz Joszef” (1872) și a Teatrului Național din Cluj, eforturile sale susținute contribuind, totodată, și la apariția unor instituții de educație în domeniul agriculturii moderne. A editat și publicat trei volume de date istorice transilvane și a inițiat și un „forum” de istoriografie dedicat studiilor de acest tip. Numele său este asociat și cu construcția de căi ferate între Ungaria și Transilvania, el fiind și întemeietorul companiei maghiare feroviare de stat. Plasat în ambianța unui interior de o sobrietate austeră, contele este redat frontal, figură trei sferturi, în picioare, în poziție de contrapost, cu capul întors în semiprofil spre dreapta, încremenit într-o postură ce degajă solemnitate convențională, în acord deplin cu piesele vestimentare și accesoriile pretențioase, tipice unei ținute maghiare de curte. În mâna stângă ține sabia de ceremonie, în timp ce cu dreapta prinde marginea unei căciuli de blană cu panaș, garnisit cu ornamente și incrustații de perle și pietre prețioase, așezată pe o masă acoperită cu un postav de culoare verde. Deținător al titlului de cavaler al Marii Crucii, personajul poartă cu eleganță și prestigioasele distincții ale Ordinului Imperial Austric Leopold. Pe fundal, stânga sus, sub blazonul familial, se deslușește inscripția comemorativă: „Hidvégi / Gr. Mikó Imre. / Szlt. 1805 † 1876”. În această lucrare, artistul Pállik Béla probează o bună știință a portretului de reprezentare, realizat în conformitate cu normele academice, accentul căzând asupra reliefării importanței impunătoare și pline de prestanță a ilustrului model în societatea timpului.

Pállik Béla (1845, Nagymihaly – 1908, Budapesta) a fost un pictor de origine maghiară, binecunoscut pentru scenele animaliere. Educația artistică și-a săvârșit-o în trei etape succesive: mai întâi la Budapesta, sub îndrumarea profesorului olandez Adolf Van der Venne, apoi la Viena, unde a urmat cursurile atelierului condus de profesorul Eduard von Engerth în cadrul Academiei de Arte Frumoase, și, în sfârșit, la München, unde a studiat pictura cu Wilhelm von Diez și Karl von Piloty. A beneficiat de interesul și aprecierea cercurilor aristocratice, pentru care a onorat o serie de comenzi portretistice care s-au bucurat de un real succes, precum și de un sprijin semnificativ primit din partea contelului János Waldstein-Wartenberg, un important colecționar și patron al artelor. A fost o prezență artistică frecvent întâlnită în saloanele oficiale budapestane. În timp, preocupările sale profesionale s-au diversificat, cunoscând o binefăcătoare extindere și în sfera muzicii de operă și a artei teatrale.

Restaurarea lucrării a fost realizată de către domnul Ioan Muntean, expert-restaurator acreditat de Ministerul Culturii.

Material documentar: Alexandra Sârbu, comisar al expoziției